Manastirea Sucevita

Se spune ca inainte de zidirea actualei manastiri Sucevita, pe locul ei s-a aflat un schit . Acest schit, cu numele tot Sucevita, este pomenit in documente din secolele XV si XVI. Cea mai veche stire documentara despre manastire apartine lui Grigore Ureche, care ne spune ca fii lui Ioan Movila, sub pretextul de a sfinti aceasta manastire s-au bejenit in 1581, impreuna cu alti boieri. Un alt domnitor care participa la dotarea manastirii este Petru Schiopul (1582 - 1591). Alaturi de familia Movilestilor, un alt ctitor al manastirii este Teodosie Barbovschi, monahul de la Probota, care inzestreaza manastirea cu numeroase obiecte de arta.

Biserica pastreaza elementele arhitecturale de pe vremea lui Stefan cel Mare, avand motive adaugate de mesterii din vremea domnitorilor Petru Rares si Alexandru Lapusneanu. Se spune ca "Sucevita este o intrupare a unui stil ajuns la maturitate".

Manastirea are ziduri de 3 m grosime, inalte de peste 6 m, cu laturile de 100 x 104 m, avand niste turnuri impunatoare la fiecare colt, si un turn cu paraclis deasupra intrari. Turnurile difera intre ele ca structura, plan si boltire. Exista o scara care urca pana in camera in care se pastreaza cele doua clopote din vremea ctitorilor, decorate cu stema Moldovei si armele familiei Movila.

In opera "O sama de cuvinte" cronicarul Ion Neculce spune ca "Ieremia Movila a pus multa avere la manastirea Sucevita, intr-un beci sub curtile domnesti. Iar dupa moartea lui vinit-au doamna cu ginerii ei din Tara Leseasca si au luat acea avere toata, de s-au dus cu dinsa de au facut oaste in Tara Leseasca si au vinit in Moldova".