Stiri · 25/09/2022

Cum (dar… DE CE?) i-a intors spatele Prahova unuia dintre descalecatorii acestui meleag- Gheorghe Grigore Cantacuzino?! O aniversare trecuta sub tacere


Se întâmpla la 22 septembrie 1832 (și cine, în Prahova (de-al cărui tărâm el și întreaga-I familie este legată, înrâurind destinul atâtor comunități), mai știe…???): S-a născut Gheorghe Grigore Cantacuzino, politician român prim ministru al României între 1899-1900, 1904-1907 (d. 1913). (n. 22 octombrie 1832, București, Țara Românească – d. 22 martie 1913, București, România) a fost un om politic român, ales primar al Bucureștiului (mai 1869 – ianuarie 1870), ministru în varii guverne și cel de-al 20-lea prim-ministru al României de două ori, în perioadele 1899 – 1900 și 1904 – 1907.

***Parol, monșer! Firesc ar fi fost așa: eu, ca jurnalist să fi preluat o informație privitoare la  un Recurs la memorie sau la vreo activitate inițiată In Memoriam Gheorghe Grigore Cantacuzino de către vreun Muzeu sau oricare instituție de cultură din Prahova, nu să… bat eu șaua… (cum ziceau bătrânii). Firesc ar fi fost ca undeva, în tot județul ăsta care poartă, încă amprenta dinastiei Cantacuzinilor (deși unele dintre mărturiile acelor vremuri se află într-o stare jalnică!) să fie cumva, marcată ziua nașterii celui mai celebru dintre Canatcuzini. Sau… amintirea sa pune într-atât de mult în umbra prezentul încât mulți prefer să întoarcă spatele acestei personalități??? Sau, paote era o mare filosofie să se organizeze ceva, cumva… Și da, din păcate, NU S-A ORGANIZAT NIMIC! Nu s-a scris un  rind, un cuvânt pe pagina vreunui muzeu de pe la noi…

Gheorghe Grigore Cantacuzino se trăgea din vechea familie nobilă Cantacuzino- ceea ce, de altfel, am putea numi… o impresionantă… dinastie), fiind un descendent al voievozilor români respectiv împăraților bizantini Cantacuzino. A fost fiul vornicului Grigore Iordache Cantacuzino (1800-1849) și al Luxandrei Cantacuzino, născută Krețulescu. Era descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu.

A fost ales deputat în Adunarea Constituantă de la 1866, unde a făcut parte din comitetul însărcinat cu elaborarea Constituției din 1866. A fost ales de mai multe ori deputat și senator în Parlamentul României, iar în perioada aprilie 1869 – ianuarie 1870 a fost primar al Bucureștiului. Una din inițiativele sale în perioada cât era primar a fost și ridicarea monumentului denumit Fântâna George Grigorie Cantacuzino din Parcul Carol I. A deținut în două rânduri funcția de ministru de Interne (11 aprilie 1899 – 9 ianuarie 1900 si 22 decembrie 1904 – 12 martie 1907) și pe cea de președinte al Consiliului de Miniștri. A mai deținut funcțiile de: ministru Lucrărilor Publice (16 decembrie 1873 – 7 ianuarie 1875) și pe cea de ministru al Justiției (24-27 ianuarie 1870). După moartea lui Lascăr Catargiu a devenit șeful Partidului Conservator. În iulie 1900 a prezidat ședința partidului în care s-a aprobat fuzionarea acestei formațiuni politice cu Partidul Constituțional („junimist”). În aprilie 1907 s-a realizat fuziunea tuturor formațiunilor politice consevatoare, iar Cantacuzino a fost nevoit să cedeze șefia noului Partid Conservator lui Petre P. Carp.

Este unul dintre oamenii care s-au implicat active, cu voință și pasiune, în cultura, administraţia şi economia românească şi a cărui moştenire continuă să dăinuie prin adevărate bijuterii arhitectonice, dar şi prin sprijinirea unor artişti care au lăsat opere nemuritoare. Povestea celui mai bogat român este fascinantă şi uşor de cuprins prin prisma documentelor păstrate în Arhivele Naţionale.

Datorită impresionantei sale averi, a fost supranumit „Nababul”. Din banii de care dispunea, a construit trei palate:

*Palatul din Floreşti, Prahova, cunoscut sub numele de Micul Trianon (început în 1911), pentru care a avut drept model palatele de la Versailles și, ca să adauge un plus de grandoare, și-a dorit să aibă acoperișul placat cu galbeni din aur. Construcția palatului nu a fost niciodată încheiată. A fost una dintre primele clădiri la care s-a folosit betonul armat.

*Castelul Cantacuzino de la Buşteni, inaugurat cu fast în anul 1911. Astăzi, în acest castel funcționează un restaurant, iar astfel clădirea este una *dintre cele mai vizitate clădiri de pe Valea Prahovei.

Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei din Bucureşti, care a fost inaugurat în 1903. Astăzi clădirea găzduiește Muzeul Enescu. De altfel, George Enescu și soția sa au locuit aici.

Gheorghe Grigore Cantacuzino a fost înmormântat cu onoruri militare în somptuosul cavou pe care l-a construit în timpul vieții și despre care nora lui, Maruca, scria: „Socrul meu care se mândrea cu acest cavou mai mult încă decât cu celelalte case ale sale, tot orgoliul neamului, ne destinase fiecăruia un loc”.

Moștenire

A rămas în amintirea oamenilor prin statura sa de mare aristocrat. A fost numit de Nicolae Iorga drept ”ultimul mare boier”. Iar artiștii români s-au bucurat adesea de aprecierea și sprijinul lui. Un bun exemplu este Nicolae Grigorescu, căruia Nababul i-a plătit nu mai puțin de 8.000 de galbeni pentru un tablou, echivalentul a 90.000 de euro astăzi.

 Foto: descoperalocuri.ro/, Facebook

Articolul Cum (dar… DE CE?) i-a intors spatele Prahova unuia dintre descalecatorii acestui meleag- Gheorghe Grigore Cantacuzino?! O aniversare trecuta sub tacere a aparut prima data pe Prahova Business – Despre afaceri. Zi de zi – Primul cotidian online de afaceri din Prahova.



Source link