Anxietatea și bolile de inimă pot da senzații asemănătoare în piept, de aceea nu le poți deosebi cu certitudine doar din ce simți. Ca regulă practică, durerea care apare la efort, se răspândește spre braț, maxilar sau spate și vine cu sufocare, transpirație rece ori slăbiciune trebuie tratată ca urgență cardiacă până la proba contrarie. Senzațiile care vin în momente de tensiune emoțională, se schimbă de la o clipă la alta și se liniștesc odată cu respirația lentă sunt mai des legate de anxietate, dar verdictul îl dă medicul.
De ce se confundă atât de ușor cele două situații
Corpul reacționează la frică printr-un mecanism vechi: se eliberează adrenalină, inima bate mai repede, respirația devine superficială, mușchii pieptului se încordează. Toate acestea pot produce palpitații, presiune sau înțepături în piept, amețeală și amorțeli la mâini. Când ai deja grija inimii, aceste senzații te sperie și mai tare, iar frica accentuează la rândul ei simptomele. Se formează un cerc care poate escalada în câteva minute, ajungând la ceea ce se numește atac de panică.
Pe de altă parte, o afecțiune cardiacă reală nu dispare pentru că „e doar stres”. Persoanele care au o boală a arterelor inimii pot simți, de asemenea, anxietate chiar în timpul unui episod. Tocmai din acest motiv, autoevaluarea are limite clare.
Criteriile care contează înainte să te hotărăști ce faci
Nu există un singur semn definitoriu, dar câteva criterii, luate împreună, orientează discuția cu medicul. Tabelul de mai jos nu pune diagnostice; ordonează observațiile.
| Criteriu | Mai des întâlnit în anxietate | Cere atenție medicală rapidă |
|---|---|---|
| Declanșator | Moment de stres, gânduri alarmante, liniște după o zi încărcată | Efort fizic, frig, masă copioasă, emoție puternică la o persoană cu factori de risc |
| Cum arată durerea | Înțepătură localizată, care se mută, apare la respirație sau la atingere | Presiune, strângere sau greutate difuză în mijlocul pieptului |
| Iradiere | De obicei lipsește | Spre braț, gât, maxilar, umăr sau spate |
| Durată | Valuri care cresc și scad, uneori în jur de zeci de minute | Durere care persistă sau revine repetat în câteva minute |
| Simptome însoțitoare | Furnicături la mâini, senzație de nod în gât, frică de a pierde controlul | Sufocare, transpirație rece, greață, slăbiciune bruscă, leșin |
| Efectul odihnei | Se ameliorează când te distragi sau respiri lent | Se ameliorează la oprirea efortului, dar revine când îl reiei |
Cine ar trebui să fie mai prudent
Dacă ai peste o anumită vârstă, fumezi, ai tensiune crescută, diabet, colesterol ridicat sau rude apropiate cu boli de inimă la vârste tinere, pragul de prudență este mai mic. Aceiași factori contează și pentru persoanele care nu au avut niciodată o problemă cardiacă: prima manifestare poate fi chiar durerea de piept. La femei, simptomele pot fi mai puțin tipice: oboseală neobișnuită, greață, durere de spate sau de maxilar, uneori fără durere puternică în piept.
Pentru tinerii sănătoși, fără factori de risc, durerile înțepătoare de scurtă durată sunt mult mai frecvent legate de mușchi, coaste sau stres. Chiar și așa, apariția lor repetată justifică o evaluare, pentru liniștea ta și ca să nu rămână întrebarea în aer.
Ce faci în timpul unui episod
- Oprește-te din ce făceai și așază-te. Nu continua efortul „să vezi dacă trece”.
- Observă dacă durerea e de tip presiune, dacă merge spre braț sau maxilar și dacă ai lipsă de aer. Dacă răspunsul este da, sună la 112 și spune clar ce simți.
- Dacă nu ai asemenea semne, încearcă respirația lentă: inspiri pe nas câteva secunde, expiri mai lung pe gură, repetând câteva minute. Aceasta calmează reacția de alarmă, dar nu exclude o problemă cardiacă.
- Nu rămâne singur dacă simptomele se agravează. Spune cuiva din apropiere ce se întâmplă.
- Nu aștepta, dacă ai îndoieli. Un serviciu de urgență preferă să afle de o alarmă falsă decât să ajungă prea târziu.
Ce investigații pot lămuri situația
Un consult cardiologic începe cu discuția despre simptome și factori de risc, apoi cu măsurarea tensiunii și un traseu electrocardiografic. În funcție de poveste, pot urma ecografia inimii, un test de efort sau o monitorizare a ritmului pe o perioadă mai lungă, mai ales dacă palpitațiile vin și pleacă. Dacă rezultatele sunt liniștitoare, medicul poate orienta spre un specialist în sănătate mintală, pentru că anxietatea tratată corect se poate ameliora semnificativ, prin psihoterapie, tehnici de reglare a respirației și, la nevoie, prin tratament medicamentos prescris.
Mecanismul prin care emoțiile ajung să se simtă în corp este tratat mai pe larg în articolul despre legătura dintre stres, emoții și tensiune, util dacă observi că episodele apar în perioade încărcate.
Cum reduci frecvența episodelor pe termen lung
Somnul regulat, mișcarea moderată, reducerea cafelei și a băuturilor energizante, limitarea alcoolului și evitarea fumatului scad reactivitatea organismului. La fel de importantă este învățarea unui obicei de „dezamorsare”: pauze scurte în timpul zilei, plimbări, exerciții de respirație, discuții cu cineva de încredere. Nu căuta senzațiile în piept la fiecare câteva minute; atenția constantă asupra bătăilor inimii le face să pară mai intense.
Dacă te sperie gândul că ar putea fi ceva grav, faptul de a avea un răspuns de la un medic reduce de multe ori frica mai mult decât orice truc de relaxare. Despre alte teme de sănătate a inimii, secțiunea dedicată afecțiunilor frecvente oferă puncte de plecare pentru întrebările pe care le poți pregăti înainte de vizită.
Când renunți la autoevaluare și suni
Orice durere toracică nouă, intensă, care durează mai mult de câteva minute sau care vine împreună cu sufocare, leșin ori transpirație rece se tratează ca urgență. Nu conduci singur spre spital și nu aștepți să vezi dacă „trece după o noapte de somn”. Pentru dureri mai blânde, repetate, programează o evaluare în zilele următoare. Frica de a părea exagerat este un motiv slab pentru a amâna un lucru care se rezolvă, în majoritatea cazurilor, în cabinet, nu în terapie intensivă.
