Sari la conținut
Borcan cu monede, calculator și un caiet cu calcule pe o masă
Economie

Inflația și economiile: diferența dintre dobânda nominală și dobânda reală

Dobânda reală arată cu cât crește efectiv puterea de cumpărare a economiilor și se obține, aproximativ, scăzând rata inflației din dobânda nominală. Un depozit cu dobândă de 5% pe an, într-un an cu inflație de 3%, aduce un câștig real de aproape 2%. Dacă inflația depășește dobânda, suma din cont crește, dar cu ea se pot cumpăra mai puține lucruri decât la început.

Ce este dobânda nominală?

Dobânda nominală este procentul anunțat de bancă sau de emitentul unui titlu, aplicat la suma depusă, fără nicio corecție pentru creșterea prețurilor. Este cifra din contract și din extrasul de cont. Pe ea se calculează suma în lei primită la scadență, iar din ea se reține, acolo unde legea o prevede, impozitul pe venitul din dobânzi.

Ce este dobânda reală și cum se calculează?

Dobânda reală este dobânda nominală corectată cu inflația, adică randamentul exprimat în putere de cumpărare, nu în lei. Formula simplificată, folosită pentru valori mici, este:

  • Dobânda reală ≈ dobânda nominală − rata inflației.
  • Formula exactă: (1 + dobânda nominală) ÷ (1 + inflația) − 1.

Pentru 5% dobândă și 3% inflație, formula exactă dă 1,05 ÷ 1,03 − 1 = 1,94%, foarte aproape de rezultatul simplificat de 2%. Diferența dintre cele două metode devine vizibilă doar la inflații mari, de peste 10%.

Pentru un calcul corect, în locul dobânzii brute se folosește dobânda netă, rămasă după impozit și eventualele comisioane, pentru că aceea ajunge efectiv în cont.

Cum arată dobânda reală în câteva situații tipice?

Dobândă nominală netă Inflație Dobândă reală aproximativă Efect asupra economiilor
6% 3% +3% Puterea de cumpărare crește
5% 5% 0% Puterea de cumpărare se menține
3% 6% −3% Puterea de cumpărare scade
0% (cont curent) 4% −4% Pierdere reală anuală de circa 4%

Cifrele sunt exemple de calcul, nu valori ale pieței. Dobânzile și inflația se schimbă de la an la an, iar comparația se face mereu cu datele valabile în momentul deciziei.

Cât pierd banii ținuți fără dobândă?

Banii ținuți fără dobândă pierd în fiecare an o parte din putere de cumpărare egală, aproximativ, cu rata inflației, iar efectul se cumulează. La o inflație medie de 5% pe an, 10.000 de lei de astăzi vor cumpăra peste 10 ani cât cumpără acum aproximativ 6.140 de lei. La o inflație medie de 3%, echivalentul ar fi în jur de 7.440 de lei.

O regulă de calcul rapid este „regula lui 72”: împărțind 72 la rata anuală a inflației, se obține aproximativ numărul de ani în care puterea de cumpărare a unei sume se înjumătățește. La 6% pe an, înjumătățirea are loc în circa 12 ani.

Ce înseamnă inflația pentru bugetul de zi cu zi?

Pentru bugetul de zi cu zi, inflația înseamnă că aceleași cheltuieli lunare costă mai mult, chiar dacă obiceiurile de consum rămân neschimbate. Creșterea nu este uniformă: unele categorii, precum energia sau alimentele, pot crește mult mai repede decât media, iar altele pot rămâne stabile.

De aceea, bugetul se revizuiește cel puțin o dată pe an, pe categorii de cheltuieli. Lunile de iarnă, cu facturi mai mari, sunt cele mai sensibile, iar pașii descriși în ghidul despre facturile mari din sezonul rece ajută la ajustarea bugetului. Același principiu se aplică la planificarea călătoriilor, unde sfaturile pentru a optimiza bugetul de vacanță țin cont de prețurile care se schimbă de la un sezon la altul.

Cum se compară corect randamentul economiilor?

Randamentul economiilor se compară corect doar după ce se transformă toate variantele în aceeași unitate: randament net, anual, raportat la inflație.

  1. Se notează dobânda sau randamentul anual promis, pentru aceeași perioadă.
  2. Se scad impozitul, comisioanele de administrare și eventualele penalități la retragerea anticipată.
  3. Se compară rezultatul cu inflația așteptată pentru perioada respectivă.
  4. Se ține cont de risc și de cât de repede pot fi recuperați banii la nevoie.

Produsele cu randament potențial mai mare, precum acțiunile, au și fluctuații mai mari, iar deținătorii lor au drepturi specifice, prezentate în articolul despre drepturile unui acționar mic. Alegerea între variante depinde de situația fiecărei persoane, iar pentru decizii care implică sume importante este util sfatul unui consultant financiar autorizat.

Mulțumim că ai citit până aici.Stiri si anunturi online! Înapoi sus ↑